Despre histogramă şi nivele (levels)

Nivelele sunt sinonime cu histograma. Histograma constituie un grafic al preponderenţei pixelilor de anumită tonalitate. Pe scurt, ea ne oferă informaţii cu privire la distribuţia tonurilor închise sau deschise într-o imagine.

Ea se citeşte în felul următor: pe axa orizontală este cotat nivelul de negru, de la negru complet (rgb=0,0,0) până la alb (rgb=255,255,255). Pe axa verticală (adică înălţimea barelor) ne este indicată cantitatea din acel ton (adică procentul de ocupare din imagine). Pentru citirea imaginilor eu sunt un mare fan al aplicaţiei IrfanView. Selectând meniul Image->Histogram puteţi vizualiza histograma în toată splendoarea ei. Foarte multe aparate digitale oferă această posibilitate încă din cameră, după efectuarea imaginii sau chiar în timp real.

Doua elemente influenţează această distribuţie de tonuri:

1. Conţinutul imaginii. Un piesaj de iarna va cântări mai mult spre dreapta, spre tonurile deschise.
2. Expunerea. Subexpunerea deplasează histograma spre stânga faţă de cea a unei expuneri normale.

Tonurile pot fi ajustate digital cu Adobe Photoshop cu o anumită pierdere de calitate. Pixelii negri nu pot fi surescitaţi la unii cu informaţie corectă despre culoare. Despre manipularea nivelelor o sa discutăm probabil într-un tutorial video. Foarte des se întamplă ca o imagine să aibă prea puţin contrast – adică să ducă lipsă de tonuri extreme – negru şi alb. Cu puţine excepţii, ele sunt ca sarea şi piperul – nu poţi fără ele, dar nici cu prea mult. Imaginile fără contrast se remarcă printr-o histogramă exclusiv centrată, cu dominanţă clară a tonurilor neutre, cum sunt denumite cele din centru, din zonă de tranzţie de la negru la alb. În general o imagine corect expusă şi trasă de un obiectiv decent trebuie să ocupe toată axa orizontală a graficului şi să nu fie dezechilibrată. Faptul că este deplasată spre o anumită jumătate sugerează o expunere nepotrivită.

Trebuie menţionat că histograma se poate ramifica şi în trei grafice, pe cele trei canale de culoare – Red, Green, Blue, în funcţie de dominanţa tonului respectiv. Histograma pe tonuri de negru-alb se obţine prin însumarea algebrică pentru fiecare cotă orizontală. Negrul 100% reprezintă (Red, Green, Blue)=(0,0,0), albul 100 înesamnă (Red, Green, Blue)=(255,255,255), dar un “gri” (Red, Green, Blue)=(100,100,0) din histograma unificată este identic cu (Red, Green, Blue)=(100,0,100)  deşi în imagine simbolizează culori diferite.

Ce este de reţinut din numerele de mai sus este faptul că histograma clasică nu poartă informaţii despre culoare, doar despre nivelul de negru.