1. Ideal e să poţi proba produsul înainte de cumpărare. Încearcă showroomurile magazinelor mari, chiar dacă nu cumperi, merită să testezi. Moca
2. Nu te lua prea mult după media. Trebuie să câştige de undeva şi banii de hârtie, aşa că nu pune multă încredere în tot ce umple paginile revistelor.
3. Caută în schimb vocea poporului. Google, twitter, facebook, portaluri de reviewuri, colegul de serviciu care a cumpărat acelaşi lucru. Vezi ce spun ceilalţi care au încercat pe propria piele! Opiniile cumpărătorilor de pe siturile de agregare a produselor sunt ok, dar nu şi cele de pe shopurile care vând direct – nu ai siguranţa că administratorii magazinului nu şi-au băgat coada.
4. Vezi care e preţul produsului peste tot fără să intri şi să întrebi din magazin în magazin. Foloseşte situri de agregare gen price.ro sau shopmania. Dacă un preţ e cu mult sub medie, pune-ţi întrebări – E exact modelul specificat, sau o variaţie a lui? E nou, sau resigilat? Îl vor avea vreodată pe stoc?
5. Niciodată să nu crezi demonstraţiile producătorului, fie ele live sau mai ales în reclame! Sunt specialişti, au ştiut să facă produsul, ştiu şi să îl prezinte într-o lumină bună. După ce iei maimuţa, descoperi că la tine acasă nu dansează tocmai step..
6. Întreabă în schimb comerciantul. Cu lux de detalii. Dar ştie să facă aia? Şi chiar dacă plouă? Dar merge să îi conectez şi aia? În acelaşi timp?   Comerciantul nu prea îşi permite să te mintă, că dup-aia îi aduci produsul înapoi pe motiv că nu a corespuns cu ce ai cumpărat.
7. Oricât de snob sună, mergi pe firme consacrate. E şansa mică să găseşti un producător care în doi ani scoate aparate mai bune decât unul care face asta de 50 de ani. Mergi pe un model ieftin de firmă decât unul foarte fluffy în dotări, dar noname.
8. Funcţionalitate sau calitate? Există o carma în gama de produse disponibile pe piaţă. De obicei ce e foarte bun are puţine.. butoane, iar ce e mai slăbuţ caută să compenseze prin floricele – tot felul de opţiuni şi featururi de care nu eşti convins că le vei folosi vreodată.

Baftă la ales!

Există mai multe categorii de flashuri: încorporate în aparat sau externe, declanşate printr-un cablu conectat la aparat sau de un alt blitz, printr-o celulă fotosensibilă. Cele din urmă se numesc flashuri slave şi în general sunt declanşate de blitzul din cameră – trebuie să avem grijă la achiziţionare unui astfel de slave că aparatul nostru poate fi setat încât sa nu emită preflashuri (flashuri de “pregătire” a capturării imaginii) care să păcălească slaveul, declaşându-l înainte ca aparatul să înceapă expunerea.

http://www.flickr.com/photos/pochacco20/ / CC BY-ND 2.0

(c) pochacco20@flickr

Conectate la baterii sau priză, în, pe sau în afara aparatului, toate flashuri fac acelaşi lucru – emit o lumină puternică foarte scurtă, de ordinul milisecundelor. Dacă puterea nu o prea putem regla în afara de ceea ce primim de la producător, ne putem juca destul de mult cu direcţionarea acestei raze de lumină. Un factor esenţial îl constituie unghiurile de atac ale razelor de lumină şi implicit aria sursei de lumină.

Pentru a înţelege mai bine felul în care aria flashului influenţează fotografia, să ni-l închipuim precum o stropitoare de grădină. Fără sită montată, jetul de apă va fi puternic, agresiv, distribuind neuniform apa şi în general realizând mici adâncituri în sol. Într-o manieră similară un blitz mic, ascuţit, va arde (va albi) anumite obiecte din scenă, având ca efect şi umbre supărătoare, de contrast mare (harsh shadows).

O metodă de ameliorare este aceea de a direcţiona raza de lumină către un mediu de “bounce”, adică de reflexie. Poate fi un carton alb, un perete, o umbrelă albă opacă. Dacă blitzul e mobil ar trebui să te descurci uşor. Dacă e fix, improvizează cu staniol sau oglinzi o deviere a luminii. Nu obtura complet blitzul, acesta se poate arde dacă toată energia se revarsă asupra lui! Pentru un timp foarte scurt, în apropierea sa aerul se va încălzi destul de tare; de obicei în această situaţie sunt blitzurile foarte puternice, de zeci şi sute de watti.

O altă metodă la îndemână oricând este să aşezi o bucată de hârtie de calc pe blitzul aparatelor compacte. Magic, I tell you Încearcă sa experimentezi mai mult cu o cutie care are o suprafaţă din hârtie de calc. Ia o cutie de margarină, fă-i o fereastră cât dimensiunea blitzului, iar în loc de capac lipeşte o hârtie de calc. Aşa măreşti suprafaţa de 20 de ori, cu puţin cost din partea intensităţii.

Să ai mereu grijă la nuanţa obiectelor care reflectă lumina. Pot afecta culoarea (temperatura acesteia) şi implicit balansul de alb. Uneori îţi doreşti câteva tonuri discrete de culoare în umbre şi reflexii, alteori nu.

Spune-ne cum a mers!